index
Toate Articolele
Personal (106)
Eseuri (68)
Opinii (8)
Reportaje (75)
Locuri (135)
Reflexul lui Babinski
© Cristina Grigoras     2008-01-18 Categoria: Articole \ Toate

- Babinski reflex ... miscare automata a piciorului care se destinde sau se incordeaza ...
  Ma opresc o secunda asupra numelui. Aveam o lista de treizeci.

- Hm... nu suna rau...
- ... Babinski Funk Reflex ... haha!
- Nu rade, ca e bun. Mai ales ca saptamana viitoare avem un concert. Si cealalta. Si nu avem nume ...
- Bun, decis, testam si botezam, gata.
- Cristina ne faci poze?
- Ha? Io? (glm...)
- Daca ne faci poze te las sa canti la Rhodes ...

Inutil sa spun ca nu am putut refuza. De cand ascult Eagles am visat mereu sa pun si eu un deget ...

Sa va fac o scruta introducere la Rhodes. Un Rhodes este un fel de Leica al claviaturilor electronice. Vechi, cu sunet spart, adesea dezacrodat, extrem de scump, dar... de aia suna Doors asa cum suna. Nu degeaba isi spun "THE makers of keybord instruments".


Povestea lui e a unui pasionat pedagog care credea ca cei care vor sa invete sa cante la pian o pot face cel mai bine construindu-si singuri pianele! Invatand astfel pianul pe baza sunetelor si a armoniei, nu a partiturilor. Metoda lui "The Rhodes Method" este si astazi considerata una dintre cele mai eficace.

Numit, "the Army Air Corps piano", Rhodes a fost inventat in timpul razboiului (al doilea) dintr-un efort de a oferi soldatilor raniti posibilitatea de a canta ... in pat. Muzicienii adevarati nu se lasa nici la razboi :-).

Un pian fara pretentiile si aerele fratelui sau clasic, usor de strans intr-o valiza. Nici sunetul nu e la fel dealtfel: in timp ce intr-un pian clapele actioneaza ciocanelel sa loveasca grupe de corzi, un pian Rhodes ciocanelul loveste direct dintii. Rezultatul? Un sunet gras, cald, muzica de ascultat la crepuscul.

Unde puteti auzi un Rhodes? aici de exemplu. In Dylan. A fost foarte folosit in anii 70-80: Alan Parsons Project, Billy Joel, Paul Simon, Steve Wonder, Pink Floyd l-au folosit in cateva intro-uri si ei.
"New kid in town" si "I can't tell you why" de Eagles sunt cantate pe un Rhodes. ;-) aici
De jazz nu mai zic. Doua albume Miles Davis au Rhodes in toate melodiile. Ray Charles canta "Shake a feather" in "The Blues Brothers" pe un Rhodes.

***
Dar sa revenim la Babinski. Suntem colegi de doi ani. Eu fac pian in timpul liber, ei fac muzica tot timpul. Lucrurile intre noi sunt simple: in materie de muzica eu intreb, ei raspund. Ei explica, eu invat. Cand m-au rugat sa fac poze am fost prima data intrebata. Iata cam ce-a iesit.
 
Si a fost ocazia pentru mine sa incerc sa surprind vizual "sunetele mele favorite". Charlestonul, de exemplu. Cel care scoate sunetul ala romantic "ssssssstch" din blues-uri. :-p


Am stat cuminte cat timp s-au acordat, cautat sunetele. Matthieu si-a suspinat usor Fenderul sa vada cum suna... si au apasat pe Record ...


Au asteptat toti semnul sefului de grup - betaristul - cel mai important instrument dintr-o orchestra sau un grup de jazz/funk, pentru ca fara el ... nu e ordine si disciplina!


(o pata de solutie pe filmul meu. :-((((... )



Tchhhssssss tchhhhsssssss... :-)


Pe langa faimosul Rhodes, o alta piesa de muzeu in casa -  un orgamon, cu amplificatorul ei separat si cele doua claviaturi. Ma uitam fascinata cum pianistul tinea ritmul perfect cu basul la stanga si improviza cu dreapta in ritmuri complet disociate - de parca ar fi fost doua maini a doua persoane diferite :-). Nu degeaba se spune ca cei mai mari pianisti au facut scoala pe orga - instrumentul cel mai complet. Daca aveti ocazia sa priviti o inregistrare de Thelonius Monk veti vedea ca are un joc incredibil de picioare - fiind obisnuit de copil sa cante note si cu picioarele! :-))) aici



Dar sa revenim intre pamanteni. Kenan facuse pian deja cativa ani buni inainte si intr-o zi s-a hotarat sa incerce orga. Dupa ce a gasit cateva instrumente vechi si cam distruse, s-a hotarat si si-a construit singur orga lui, pe masura. Intre timp, a inceput sa faca si pentru altii. Si a fost de acord cu filosofia Rhodes. Daca iti faci singur pianul, canta numai pentru tine.

Avantajul orgamonului esta ca ai si un pianist si un basist pe un singur instrument. ;-) Pentru un trio, una dintre cele mai dificile tipuri de grup jazz, e important sa ai impresia ca esti in patru. Sunetul e mai bogat.



Cand canti singur, a-ti asculta propriul instrument e extrem de important. Insa cand ajungi sa canti in grup, cea mai importanta e ascultarea celorlalti. Nu mai esti singur, orice formatie e o munca de echipa mult mai grea decat simpla interpretare ca solist. Daca te inchizi in lumea ta, poti pierde contactul oricand. Desi in unele momente toti pareau in lumea lor, nu facea decat sa asculte - mult mai usor de facut cu ochii inchisi.





Pauza de inregistrare. Si rezultatele. Si ... cateva zambete dementiale :-)






Babinski Funk Reflex e botezat, fotografiat si programat pentru concerte. Nu e rau pentru o zi de munca...


© Cristina Grigoras     2008-01-18
Toate drepturile asupra articolului apartin autorului. Reproducerea integrala sau partiala a textelor sau a ilustratiilor din aceasta pagina este posibila numai cu acordul prealabil scris al autorului. Pirateria intelectuala se pedepseste conform legii.
Vizionari 5625
Autor Vizualizeaza profil
Articole ale acestui autor Afiseaza
Galeria de imagini a acestui autor Afiseaza
Evalueaza articolul Lasa un comentariu
Ultimele Articole
Reborn...
Viata la tara intr-o alta t...
Joaca cu format mare...
Humanless...
Vederi din Bucureş+i...
Ultimele Tutoriale
"G" ! it is a Canon !...
Exponometru digital...
Nikon Df...
Diafragma ca mijloc de expr...
Pentax, the real thing...
Total Resurse
Fotografi (1)
FotoCluburi (8)
Service-uri (6)
Sali expozitie (1)
Facultati (7)
Ultimele Discutii
Reborn - Cosmin Munteanu...
Viata la tara intr-o alta...
Salonul international de ...
"G" ! it is a Canon ! - C...
Pentax K-1...
© Fotomozaic.ro 2017 Termeni si conditii