|
|
| Alter Ego |
|
|
© Sabina Ulubeanu 2006-12-07 |
Categoria:
Articole \ Personal
|
Se spune ca un creator dezvaluie frumusetea artei sale dintr-un prea plin... sau dimpotriva, dintr-un prea mare gol sufletesc. In ambele cazuri scopul este unul singur: de a se regasi pe sine, de a descoperi iara si iara noi fatete ale aceluiasi autoportret. Iar unele tuse surprind uneori trasaturi nebanuite, noi si noi dovezi ca ceea ce suntem este mai mult decat ceea ce facem, ca interiorul nostru ne rezerva mult mai multe surprize decat ne-am fi asteptat.
Atunci cand muzica iti umple viata pana la cea mai imperceptibila respiratie, de la meserie pana la cele mai intime cute ale sufletului, aparitia unei noi iubiri pare imposibila. Unde sa mai incapa? Cum ai putea sa te exprimi altfel decat prin sunetul alaturi de care ai crescut inca din prima copilarie? Si totusi...
Momentul in care recunosti ca te-ai imbogatit fara sa vrei e unul greu, aproape dureros prin responsabilitatea pe care o implica. Caci a te exprima artistic nu-i o joaca... e o lupta, dar si o permanenta fericire inauntrul unei batalii pentru frumosul ascuns in oricare dintre noi.
Si mai e curajul... da, curajul de a porni pe o poteca noua, nebatatorita inca de prejudecati, neingradita de manierism, libera de complexe. Curajul de a nu arde nici o etapa in dorinta de progres rapid, de a te reconstrui permanent, de a repeta si aici suferinta lui Sisif, numai pentru bucuria ca odata ajuns in varful muntelui sa observi mereu un alt infinit, stiind prea bine ca o vei lua de la inceput chiar in secunda urmatoare, pentru a descoperi, iara si iara, acelasi necunoscut simtit mereu altfel.
De-acum inainte, lumea incepe sa arate diferit. Noul dar se infiltreaza modest, cu bagare de seama, ca sa nu perturbe echilibrul si-asa precar al unui suflet dedicat muzicii. Imperceptibil, cu delicatete, sunetul pasarilor se transforma in valuri de lumina,
sunetul stropilor de ploaie devine bucuria care incalzeste cele mai reci tristeti
in timp ce sunetul care degaja in eter misterul unei inimi ce vibreaza pentru fiecare coarda mangaiata de un inca necunoscut Creator...
...e sunetul devenit fotografie
Tot ce urmeaza e doar o nesfarsita vraja. Obiectele par sa se acordeze singure in tonalitatile potrivite, totul se misca pentru a creea scenariul perfect, ochii sunt larg deschisi in asteptarea urmatoarei clipe in care simplul mers pe strada devine Creatie...
Atunci cand muzica iti umple viata pana la cea mai imperceptibila respiratie, de la meserie pana la cele mai intime cute ale sufletului, aparitia unei noi iubiri pare imposibila.
dar... Si fotografiile canta, nu-i asa?
Sabina Ulubeanu, Compozitoare
|
|
© Sabina Ulubeanu 2006-12-07
|
| Toate drepturile asupra articolului apartin autorului. Reproducerea integrala sau partiala a textelor sau a ilustratiilor din aceasta pagina
este posibila numai cu acordul prealabil scris al autorului. Pirateria intelectuala se pedepseste conform legii. |
|
|
|
|
|
|
