|
Dor de casa |
|
© Cristina Grigoras 2007-02-10 |
Categoria:
Articole \ Personal
|
Da, mi-e dor de casa. Rau. Stiu, sunt intr-un loc nou, pe care il descopar.
DAR MI-E DOR DE CASA. Rau.
Stiu. Am oceanul langa mine, 50 de faruri unice, cel mai inalt far din Europa e la 20 de minute de mine.
Am vapoare, pescarusi, parcuri, orizont enorm, plaje de 5 km. Dar mi-e dor de casa. Rau!!!
Mi-e dor de munti. De opt luni n-am vazut munti decat in poze.
Mi-e dor de Bucovina. Si de Maramures, pe care in vara asta nu le-am vazut.
Stiu, nici inainte nu le vazusem. Dar mi-e dor de ele. Rau.
Mi-e dor de Muzeul Satului.
De ferestrele albastre...
Mi-e dor de Bucurestiul meu vechi si alb-negru.
Mi-e dor de refluxurile de la munte.
Mi-e dor pana si de apusurile de pa lacul Vitan. De unde iarna se vad Bucegii ...
Va rog postati poze de acasa... Mai salutati muntii din partea mea.
Asa se mai linistesc si cei de departe. Promit poze la schimb ;-)
|
© Cristina Grigoras 2007-02-10
|
Toate drepturile asupra articolului apartin autorului. Reproducerea integrala sau partiala a textelor sau a ilustratiilor din aceasta pagina
este posibila numai cu acordul prealabil scris al autorului. Pirateria intelectuala se pedepseste conform legii. |
|
|
|
|
|