|
In Memoriam |
|
© Matei Domnita 2007-07-17 |
Categoria:
Articole \ Reportaje
|
Tocmai ce ma intorsesem din Retezat. Locul de care ma leaga atatea amintiri....
Locul in care am urcat primul 2500 din viata mea. Locul in care am pierdut prima zi in refugiu adopostindu-ma de furtuna.
Locul pe care l-am vizitat in fiecare an de cativa ani incoace. Unul din locurile unde ma simt ca acasa, unde fiecare carare imi cunoaste pasii.
Acum cateva saptamani bune, in plimbarea zilnica pe net, citesc o stire pe Alpinet:
"Cabana Pietrele din muntii Retezat(corpul vechi al cabanei) a fost distrusa azi dimineata, in jurul orei 11, de un puternic incendiu."
Cabana Pietrele era punctul de plecare al tuturor drumetilor in Retezat. Vara sau iarna, noapte sau zi, frig sau cald, prima oprire in Retezat era la Pietrele "la un ceai".
Probabil toti cei care au fost pe acolo isi aduc aminte de drumul superb de la Cascada spre Pietrele, care ne-a chinuit pe noi ani la rand cu fitzele lui wink
Prima data ne-am intrebat "De ce i-o fi zicand Pietrele?" Raspunsul era in apropiere.
Din pacate, de doi ani incoace, cabana a fost lasata in paragina.S-au schimbat proprietarii.....
Dar nu s-au schimbat usile, sobele, de fapt nu s-a schimbat nimic.Toate au imbatranit. Si cand coboram din creasta aruncam o privire spre cabanutele lasate in paragina. Si ne aduceam aminte cu durere in suflet ca in cabanuta aia sau in cealalta am stat atunci sau altadata.....
Probabil ca daca as pune pozele amestecate, le-ar putea oricine imparti si aranja cronologic.Cu cat a trecut timpul a fost din ce in ce mai rau. Si ultima data, cu 3 sapt inainte sa arda, se vedea pe ea ca nu mai poate.Ca un batran care isi duce in spate ultimele zile de trai, ingreunat de ani.
Altii in schimb au ramas in picioare. Podul de la Gentiana, care suporta in fiecare an povara tonelor de zapada......
Si gardul dinspre Stanisoara......
Totusi, la anul ne vom intoarce intr-un Retezat in care va lipsi ceva.....
Sa speram ca nu va lipsi si zapada ne face sa ne simtim copii de fiecare data.
Si, sperand ca cenusa a ajuns in locuri frumoase, unde sa fie apreciata mai mult decat au apreciat-o ultimii proprietari....
Ii uram sa se odihneasca in pace.
|
© Matei Domnita 2007-07-17
|
Toate drepturile asupra articolului apartin autorului. Reproducerea integrala sau partiala a textelor sau a ilustratiilor din aceasta pagina
este posibila numai cu acordul prealabil scris al autorului. Pirateria intelectuala se pedepseste conform legii. |
|
|
|
|
|