|
Aparatele digitale compacte, SLR like si limitarile acestora |
|
© Viorel Sabo 2006-12-11 |
Categoria:
Tutoriale \ Toate
|
Nowadays, cum ar spune englezul, fotografia digitala este din ce in ce mai accesibila si mai raspandita. Trendul international se face deja de mult simtit si pe plaiurile mioritice si astfel tot mai multi compatrioti au in buzunar, rucsac sau in sertarul biroului, un aparat foto digital. Usurinta in achizitionarea acestor aparate nu implica insa intotdeauna si intelegerea 100% a functionarii si mai mult a limitarilor acestor tipuri de aparate foto. In lumina acestor lucruri s-a nascut si prezentul mini articol, daca putem sa-i spunem asa.
Cum spune si titlul, vom incerca sa disecam limitarile aparatelor foto digitale de tip compact sau bridge (SLR-like). Pentru aceasta ar trebui mai intai probabil sa le deosebim pe cele doua.
Astfel o camera digitala compacta este in general caracterizata prin usurinta in folosire si aici se poate mentiona in primul rand modul de functionare al acesteia, in cea mai mare parte automat, utilizatorului revenindu-i sarcina de a incadra si a apasa obturatorul pentru a obtine imaginea. Astfel de camere sunt inzestrate cu obiective fixe (si aici ma refer prin fix la imposibilitatea de schimbare a acestora cu un alt obiectiv), de tip zoom, cu o plaja de distante focale acoperind cel mai uzual domeniu. Fara a intra insa in alte detalii, cateva exemple de camere compacte ar fi camerele deja arhicunoscute precum cele din gama Ixus de la Canon. In aceasta categorie pot intra si cele din gama PowerShot A (tot de la Canon), insa acestea fac prin modurile de functionare semiautomate si chiar manuale trecerea catre urmatoarea categorie pe care o avem de definit si anume camerele digitale de tip bridge sau SLR-like.
O camera bridge, dupa cum ii spune si numele, este o punte intre camerele digitale compacte, mentionate mai sus si camerele SLR digitale cu obiective interschimbabile. Deasemenea astfel de camere sunt inzestrate tot cu obiective fixe insa plaja de distante focale este mult mai generoasa, acoperind echivalente de 7X, 10X sau chiar 12X zoom. La generozitatea obiectivului, cu privire la plaja de distante focale, se mai pot adauga si existenta unor anumite functii, apelabile si setabile de catre utilizator fie din meniul camerei fie prin controale dispuse direct pe corpul camerei, lucru caracteristic mai mult aparatelor SLR. Ca si mai sus, am sa dau cateva exemple de astfel de camere bridge. Destul de populare, aici ar putea fi mentionate Fuji FinePix S9000, Panasonic FZ30 sau mai nou aparutul FZ50, Canon PowerShot Pro 1 si lista poate continua.
Din cele de mai sus se poate intelege ca aparatele compacte si mai cu seama cele de tip bridge inglobeaza tot ce ar putea fi mai bun si mai necesar in tehnica fotografica, insa e asa? Tocmai aceasta este intrebarea la care vom incerca sa raspundem. Am sa va spun din start un NU hotarat, insa puteti sa o considerat nu mai mult decat o opinie personala. Veti vedea ca totul depinde insa de nevoile noastre personale.
Vorba lunga saracia fotografului, asa ca am sa incep prin punctarea acelor limitari ale aparatelor foto digitale compacte considerate ca fiind importante, pentru ca apoi sa oferim si o argumentare. Am putea numi:
• Imposibilitatea de a schimba obiectivul
• Diversitatea redusa a accesoriilor acceptate
• Caracterisitici tehnice mai modeste: senzor mic, viteza redusa in functionare, optica si procesare a imaginii mai mult sau mai putin evoluata, modul de realizare automat al clarului, vizare electronica
• Ergonomie
• Mentenanta mai dificila
• Durata de viata
Sa incepem sa le discutam pe fiecare in parte.
Imposibilitatea de a schimba obiectivul
Dupa cum vom vedea, cel putin jumatate din limitarile amintite mai sus, au ca si consecinta limitarea utilizatorului din punct de vedere creativ. Printre ele si aceasta imposibilitate de a schimba obiectivele. Obiectivul unui aparat compact este creat pentru a putea desavarsi mai multe tipuri de fotografie. Insa in incercarea de inglobare a cat mai multor functii care sa faca posibila desavarsirea a cat mai multe tipuri de fotografie, se face rabat la calitate. Cand spun calitate ma refer la mai mult decat calitatea propriu-zisa, optica, a obiectivului in sine. Un astfel de obiectiv, nu va poseda nici un capat cu adevarat wide, nici capabilitati cu adevarat macro (pe care unii o numesc pe buna dreptate fotografie de apropiere – close-up). Astfel nu vor putea fi folosite obiective dedicate pentru un anumit tip de fotografie, obiective care in plus exceleaza si prin calitate optica mai deosebita. Exceptii exista, insa acestea sunt ca de obicei prezente doar pentru a confirma regula, cum se spune.
Am sa incerc sa mentionez si cateva workaround-uri (cu speranta ca imi vor fi iertate cele cateva englezisme) si anume lucruri care se pot face pentru a incerca sa se ocoleasca limitarile care survin acestei imposibilitati de a folosi obiective dedicate tipului de fotografie abordat. Exista producatori de convertoare, inele, pentru unele aparate compacte care dispun de posibilitatea de a adauga un astfel de convertor in fata obiectivului. Astfel se pot achizitiona convertoare wide, cu factor de conversie sub unitar. Rezultatul? Se obtine un capat mai wide. La fel exista si tele-convertoarele, cu factor de conversie supraunitar, care ofera o distanta focala mai mare la capatul tele al obiectivului. Totusi exista o regula pe care e posibil sa o fi intalnit deja si care spune asa: Orice optica adaugata in fata obiectivului (convertoarele noastre, inelele macro etc.) nu va face decat sa suprime o particica din calitatea imaginii rezultate. Ramane la latitudinea fiecaruia si anume cat de mare poate fi compromisul in scopul de a se obtine ceea ce se urmareste.
Diversitatea redusa a accesoriilor acceptate
Aici se stie ca suntem de cele mai multe ori constransi sa folosim de exemplu blitul incorporat al camerei, care fie nu este destul de puternic, fie arde, iar iluminarea pe care o ofera este mult prea plata pentru gustul nostru. Sa mai adaugam si ochii rosii? Doar aparatele de tipul bridge mai ofera suport pentru blit extern si nici dintre acestea in totalitate. De cele mai multe ori insa diferentele pot fi insesizabile.
Workaround? Daca camera voastra dispune de compensarea blitului, puteti sa o folositi. La fel pentru ochii rosii exista metode de eliminare la post-procesare. Iluminarea plata nu prea puteti sa o evitati decat daca manufacturati un difuzer pentru blitul dvs. cel mai simplu o bucata de calc lipita peste blitz.
Deasemenea multe din camerele compacte (cele care nu accepta adaptoare) nu permit utilizarea de filtre (si incerc sa nu ma contrazic cu ce am spus mai sus, amintind aici de filtrele de polarizare, filtrele ND, graduale si altele care sunt folosite in scop creativ). Nu mai vorbim de cabluri de declansare sau telecomenzi in ultima instanta pentru care doar putine aparate ofera suport si anume camerele de tip bridge.
Caracterisitici tehnice mai modeste
- Senzor de dimensiune mica
Senzorul de dimensiune mica este poate caracteristica care ne supara cel mai mult. Senzorii camerelor compacte si SLR-like au diagonale incepand de la 5 mm si pana la 11 mm. Printre cele mai deranjante limitari datorate senzorului mic ar fi de mentionat zgomotul mare in special la sensibilitati mari si controlul aproape inexistent al adancimii campului de claritate (DOF).
Fara a intra in detalii tehnice, zgomotul apare datorita ingramadirii a cat mai multor celule (pixeli) pe o anumita suprafata. Multe camera au senzori care prezinta zgomot in imagine chiar si la cea mai joasa sensibilitate. In general, insa, zgomotul creste odata cu cresterea sensibilitatii. Singurul workaround pe care-l pot sugera este sa nu folositi sensibilitate mai mare decat cea care produce maximul de zgomot pe care il puteti agrea in imaginea rezultata.
Controlul aproape inexistent asupra adancimii campului de claritate (DOF) ne loveste iar unde ne doare si anume tot in creativitate deoarece nu reusim intotdeauna sa izolam subiectul de fundal asa cum am dori. Ca si o parere strict personala aceasta limitare este cea mai suparatoare. In imaginea de mai jos, s-au utilizat o distanta focala de aproximativ 40 mm si o deschidere de diafragma corespunzatoare f3.5. Clarul a fost realizat pe respectiva cusca insa dupa cum se vede, tot ce este in fundal este in limita de clar acceptabil.
Se poate totusi ocoli acest neajuns, insa prima conditie este sa dispui de o focala mai lunga si cadrul sa-ti permita. Imaginea de mai jos a fost realizata cu urmatoarele setari: distanta focala undeva in jur de 375 mm si o deschidere de diafragma corespunzatoare f3.1. Se incearca a avea un raport intre distanta pana la subiect si cea de la subiect pana la fundal, cat mai mic.
- Viteza redusa in functionare
Oricine a utilizat un aparat compact a avut de-a face cu timpul lent de pornire a camerei, cu acel "shutter lag" si anume timpul contorizat intre actiunea de apasare completa a obturatorului (realizandu-se in prealabil clarul - Half to Full-press lag) si inregistrarea propriu-zisa a informatiei (fotografiei). Deasemenea aici se poate mentiona si viteza cu care informatia inregistrata este prelucrata si mai apoi salvata pe cardul de memorie. Ca efect, aceasta functionare mai lenta, poate avea ca rezultat pierderea de cadre importante.
- Optica si procesarea imaginii mai mult sau mai putin evoluata
In primul rand ma voi referi cu precadere aici la calitatea optica a obiectivelor montate pe aparate, datele tehnice mai slabe fiind atinse in cadrul limitarilor datorate imposibilitatii de schimbare a obiectivului. Optic aceste obiective sunt calitativ sub cele destinate aparatelor SLR, din punctul de vedere al claritatii, saturarii culorilor, a contrastului, a aberatiilor cromatice si distorsiunilor ce pot aparea in anumite imagini. De cele mai multe ori e necesara post procesarea imaginii pentru a obtine exact ce am vazut noi cu ochii nostrii in acel loc si chiar a corecta, daca e posibil, eventualele probleme ce mai pot aparea precum flare, aberatii cromatice, distorsiuni. Bineinteles si imaginile realizate cu aparate DSLR, care pot utiliza obiective de o calitate superioara, necesita post procesare insa intr-o alta masura, cu mult redusa.
In al doilea rand, in general aparatele compacte utilizeaza algortimi de procesare/compresie a informatiei, mai putin evoluati. Astfel pot aparea defecte de culoare, naturaletea se poate pierde intr-o anumita masura, deasemenea pot aparea artefacte de procesare sau datorita compresiei o reducere semnificativa a detaliilor.
In imaginile de mai jos se pot observa diferentele. Cea dintai este neprocesata, doar micsorata si salvata la cea mai buna calitate.
Urmatoarea are insa compensate (printre alte ajustari de luminozitate) saturarea, contrastul apoi resize si la sfarsit aplicat un filtru de claritate.
- Modul de realizare automat al clarului
Aparatele compacte folosesc ca modalitate de realizare a clarului detectia TTL de contraste. Sistemul optic este ajustat pana in momentul in care este detectat cel mai mare contrast. Acest mod presupune o viteza mai mica de realizare automata a clarului. Spre deosebire de camerele compacte, camerele SLR utilizeaza detectia de faza, tot un mod pasiv de realizare a clarului, insa ceva mai rapid si mai cu seama mai exact. Lipsa de viteza in realizarea automata a clarului are bineinteles ca si consecinta imediata probabilitatea de a pierde cadrul respectiv. Deasemenea putem avea surpriza ca imaginea sa nu fie focalizata corespunzator.
- Vizare electronica
Ecranul LCD este de cele mai multe ori utilizat (fiind de multe ori si singura solutie) de catre posesorii de aparate compacte la incadrare. Limitarile care intervin prin utilizarea ecranului LCD sunt datorate refresh-ului mai putin rapid, fapt pentru care urmarirea subiectilor aflati in miscare devine destul de anevoiasa. Un sistem optic de vizare, permite pe langa aceasta posibilitate de a urmari subiectul aflat in miscare cu o mai mare usurinta si o profunzime/fidelitate mai mare ca sa-i spun asa. Aceasta fidelitate permite cu o mai mare usurinta observarea eventualelor elemente din cadru care se doresc a fi eliminate. De multe ori in lumina puternica aceste ecrane LCD fac foarte greu de previzualizat imaginea ce trebuie incadrata. Pentru a elimina acest neajuns producatorii au ales sa trateze antireflex geamul care adaposteste ecranul. Tot mai multe camere digitale se lauda cu o astfel de facilitate. Totusi acest tratament nu rezolva in totalitate aceasta problema.
Ergonomia
Cu siguranta ati patit, cei care detineti o camera compacta, nu numai o data sa simtiti cum fie va dor degetele de la mana cu care tineti camera in momentul in care ati facut mai multe cadre simultan fie cum va aluneca camera printre degete pe timpul verii cand mainile transpira mai des pe plasticul lucios al carcasei camerei. La fel si in momentul in care a trebuit sa setati o anumita functie pentru care insa a trebuit sa strabateti un lung drum prin meniu, care de multe ori, pe langa ca e lung, mai poate fi si anevoios. Timpul pierdut bajbaind prin meniu dupa respectiva functie poate avea adesea ca si rezultat ratarea cadrului. Tot aici s-ar putea mentiona si stabilizarea mai anevoioasa a camerei in cazul in care se folosesc timpi de expunere mai mari, cu atat mai mult cu cat camera nu dispune de stabilizare de imagine, lucru care duce la fenomenul de miscare a camerei si implicit la o fotografie nereusita.
Tot mai multe camere SLR-like incearca sa rezolve aceste probleme, aducand design-ul aparatului cat mai aproape de design-ul camerelor SLR, fiind astfel construite cu un grip mai generos, prevazut cu un cauciuc bine aderent, zoom si focus manual sub forma de inel direct pe obiectiv si diverse alte butoane si rotite dispuse direct pe corpul camerei, cu ajutorul carora se pot apela mult mai usor si mult mai rapid anumite functii considerate ca fiind cele mai uzuale in procesul de setare a aparatului in vederea fotografierii.Vezi Panasonic FZ30, FZ50 sau binecunoscutele deja aparate SLR-like de la Fuji.
Mentenanta mai dificila
Mentenanta aparatelor compacte este mult mai dificila si poate uneori mult prea costisitoare. Multi afirma si gresesc prin asta, ca un aparat compact, caruia nu i se poate schimba obiectivul, are avantajul de a avea senzorul protejat de praf. Intradevar ce poate fi mai neplacut decat in imaginile pe care le face sa vedem constant diverse pete datorate impuritatilor depuse pe senzor. Sa admitem ca sansele ca praful sa ajunga pe senzorul unui aparat compact sunt mai mici decat sansele ca praful sa ajunga pe senzorul unui aparat DSLR. Acestuia din urma pana la urma i se schimba obiectivele si evident praful poate sa ajunga mult mai usor pe oglinda sau in camera oglinzii si mai apoi pe senzor (filtrul anti-alias defapt). Totusi si in cazul aparatelor compacte sansele exista si nu sunt deloc neglijabile. Astfel cele mai multe aparate compacte au obiectivul construit in asa fel incat acesta se extinde/retrage la pornirea repectiv oprirea aparatului. In timpul acestei operatii exista cele mai multe sanse ca praful sa fie tras pur si simplu in aparat de unde poate sa ajunga si pe senzor. Pentru curatarea acestuia este cel mai indicat sa mergeti la un centru de service, operatie care va fi taxata (timp si bani) bineinteles. Opus, curatarea senzorului unui aparat DSLR este o operatiune pe care o poate face utilizatorul, fiind usor accesibila.
Durata de viata
Durata de viata a aparatelor compacte este evident mai redusa, rezistenta obturatorului, cu scopul de a mentine costurile de constructie ale camerei cat mai mici, fiind mai scazuta.
Daca un aparat SLR digital are garantata o rezistenta a obturatorului de la 30.000-40.000 de cadre in sus, chiar si pana la peste 100.000, pentru un aparat compact sau chiar si SLR-like garantia producatorului in general nu este specificata, insa se pare ca durata de viata a obturatorului poate ajunge pana in jur de maxim 25.000-30.000 de cadre.
Deasemenea si din punct de vedere constructiv aparatele compacte sunt in general mai fragile, materialele folosite fiind materiale ieftine precum plasticul cu o rezistenta la impact mai mare sau mai mica, evident tot in scopul de a mentine un cost de productie a camerei cat mai scazut. Exista insa si aparate compacte care sunt fie partial, fie total incastrate intr-o carcasa metalica.
Cam acestea ar fi de spus cu privire la limitarile aparatelor compacte. Poate nu in viziunea tuturora cele mentionate mai sus pot fi numite limitari insa am sa inchei cu doua idei: nici o camera nu e perfecta iar reteta (cu toate ca un exista asa ceva) pentru realizarea unei fotografii, este 80% lumina, 15% fotograf si 5% tehnica.
|
© Viorel Sabo 2006-12-11
|
Toate drepturile asupra articolului apartin autorului. Reproducerea integrala sau partiala a textelor sau a ilustratiilor din aceasta pagina
este posibila numai cu acordul prealabil scris al autorului. Pirateria intelectuala se pedepseste conform legii. |
|
|
|
|