You are not logged in.
Nu inteleg de ce iese lumina asa puternic.
am folosit film de 100 iso si lumina era destul de slaba si totusi:
Imi trebuie vreun filtru sau ceva?
Offline
Parerea mea e ca trebuie sa masori altfel. Sau masori in zona luminata si folosesti blitz de umplere (depinde de camera cum alegi modul blitzului)...
Sau masori in zona luminata si ce e in umbra apare aproape negru.
E alegerea ta.
Zonele sunt arse pentru ca probabil aveai pus un mod de masurare average (media la tot cadrul sa fie corecta) si umbra era destul de intunecata.
Mai asteapta si alte sugestii, poate primesti si unele mai bune.
Offline
La prima vedere, fără alte informaţii, aş zice că e supradevelopare.
Ce film e? Cum l-ai developat (revelator, temperatură, durată, agitaţie, etc.)?
Last edited by VladSoare (03-08-2008 12:53:34)
Offline
fomapan 100
revelator fomadon lqn la 21C ,6min30sec,agitat timp de 30 de sec inceputul fiecarui min
fixator fomafix 21C,4min30sec,agitat 30sec la inceputul primului min apoi cate 10sec
Offline
6 minute jumate la 21 de grade pare OK (īn diluţie 1:10, presupun?), dar dacă ai agitat cīte 30 de secunde īn fiecare minut atunci e cam mult. Cred că asta e problema. Agitaţia prea multă produce contrast mare. E echivalentă cu lungirea timpului. Trebuia ceva de genul: 30 īn primul minut, apoi 10 īn fiecare minut ulterior. Sau 5 la fiecare 30. Ceva de genul ăsta.
Ai folosit baie de temperare, sau doar ai măsurat la īnceput, ai văzut că are 21 de grade şi atīta tot? Īn zilele de vară să nu te miri dacă porneşti de la 21 şi la sfīrşitul developării ajungi la 25-26. Am verificat personal.
Contrastul mare, combinat cu ceva supraexpunere, a dat efectul ăsta.
Cum ai măsurat? Medie? Spot īn umbră? Spot īn lumină?
Last edited by VladSoare (03-08-2008 16:16:35)
Offline
VladSoare wrote:
6 minute jumate la 21 de grade pare OK (īn diluţie 1:10, presupun?), dar dacă ai agitat cīte 30 de secunde īn fiecare minut atunci e cam mult. Cred că asta e problema. Agitaţia prea multă produce contrast mare. E echivalentă cu lungirea timpului. Trebuia ceva de genul: 30 īn primul minut, apoi 10 īn fiecare minut ulterior. Sau 5 la fiecare 30. Ceva de genul ăsta.
da,la fiecare minut .
Offline
VladSoare wrote:
6 minute jumate la 21 de grade pare OK (īn diluţie 1:10, presupun?), dar dacă ai agitat cīte 30 de secunde īn fiecare minut atunci e cam mult. Cred că asta e problema. Agitaţia prea multă produce contrast mare. E echivalentă cu lungirea timpului. Trebuia ceva de genul: 30 īn primul minut, apoi 10 īn fiecare minut ulterior. Sau 5 la fiecare 30. Ceva de genul ăsta.
Ai folosit baie de temperare, sau doar ai măsurat la īnceput, ai văzut că are 21 de grade şi atīta tot? Īn zilele de vară să nu te miri dacă porneşti de la 21 şi la sfīrşitul developării ajungi la 25-26. Am verificat personal.
Contrastul mare, combinat cu ceva supraexpunere, a dat efectul ăsta.
Cum ai măsurat? Medie? Spot īn umbră? Spot īn lumină?
am masurat la inceput si am vazut ca are 21 de grade
cat despre masurarea luminii,medie
Offline
Atunci asta e problema. Supradevelopare. Temperatura a crescut īn timpul developării, iar asta s-a cumulat cu agitaţia prea puternică.
Data viitoare īncearcă 30 de secunde īn primul minut şi maxim 10 īn fiecare minut ulterior (aproximativ 8-10 inversiuni). Umple o tavă cu apă la 20-21 de grade (sau chiar un pic mai jos, vara), sub robinet, şi ţine termometrul īn ea pe tot parcursul developării. Cīnd temperatura creşte, mai dai puţin drumul la apă rece. Ţii doza permanent īn apă. Apoi, la sfīrşit, măsori temperatura revelatorului scos din doză (ca să vezi dacă a mers totul bine şi eventual să faci ceva ajustări data următoare).
Eu pornesc cu revelatorul la 19,8 grade, cu baie de prespălare la 19,8 grade şi īn tavă am tot aproximativ 19,8 īn medie. La sfīrşitul developării, revelatorul scos din doză are cam 20,3-20,4 grade. Asta vara. Iarna nu-s probleme, pentru că am cam 19-20 de grade īn laborator.
Fără tavă cu apă, pornesc de la 20 de grade (sau un pic sub 20) şi ajung la 25-26. Am īncercat. Promit că nu mai fac.
Alternativ, poţi să compensezi pentru această creştere de temperatură, şi chiar şi pentru agitaţie. Poţi să lucrezi exact la fel cum ai lucrat acum, dar scurtezi mult timpul. Faci probe şi găseşti un timp potrivit. S-ar putea să fie nevoie să mai diluezi un pic revelatorul, ca să nu scadă prea mult timpul.
Şi mai există īncă o soluţie: revelatori īn două băi. Īncearcă Diafine, īl au la Maco, e 20 de euri pachetul pentru un litru şi ţine ani de zile după preparare. Nu depinde de temperatură şi are un efect compensator deosebit (adică e perfect pentru scene cu contrast mare).
Last edited by VladSoare (03-08-2008 16:52:08)
Offline
VladSoare wrote:
Atunci asta e problema. Supradevelopare. Temperatura a crescut īn timpul developării, iar asta s-a cumulat cu agitaţia prea puternică.
Data viitoare īncearcă 30 de secunde īn primul minut şi maxim 10 īn fiecare minut ulterior (aproximativ 8-10 inversiuni). Umple o tavă cu apă la 20-21 de grade (sau chiar un pic mai jos, vara), sub robinet, şi ţine termometrul īn ea pe tot parcursul developării. Cīnd temperatura creşte, mai dai puţin drumul la apă rece. Ţii doza permanent īn apă. Apoi, la sfīrşit, măsori temperatura revelatorului scos din doză (ca să vezi dacă a mers totul bine şi eventual să faci ceva ajustări data următoare).
Eu pornesc cu revelatorul la 19,8 grade, cu baie de prespălare la 19,8 grade şi īn tavă am tot aproximativ 19,8 īn medie. La sfīrşitul developării, revelatorul scos din doză are cam 20,3-20,4 grade. Asta vara. Iarna nu-s probleme, pentru că am cam 19-20 de grade īn laborator.
Fără tavă cu apă, pornesc de la 20 de grade (sau un pic sub 20) şi ajung la 25-26. Am īncercat. Promit că nu mai fac.
Alternativ, poţi să compensezi pentru această creştere de temperatură, şi chiar şi pentru agitaţie. Poţi să lucrezi exact la fel cum ai lucrat acum, dar scurtezi mult timpul. Faci probe şi găseşti un timp potrivit. S-ar putea să fie nevoie să mai diluezi un pic revelatorul, ca să nu scadă prea mult timpul.
ok.merci mult
Offline
si faptul ca persoanele erau langa geam contribuie mult. am facut de multe ori portrete langa geam, cam in acest fel si developate corect tot am zone mult prea arse. solutia ar fi sa masori spot (sau daca nu ai, te apropii si masori pe partea fetei cea mai luminata) si expui pt aia.
partea cealalta a fetei si fundalul va fi cam prea mult intunecata, dar ai noroc cu filmul care are mult mai multa informatie fata de un senzor digital si sigur vei scoate detalii in zonele acelea.
VladSoare wrote:
Şi mai există īncă o soluţie: revelatori īn două băi. Īncearcă Diafine, īl au la Maco, e 20 de euri pachetul pentru un litru şi ţine ani de zile după preparare. Nu depinde de temperatură şi are un efect compensator deosebit (adică e perfect pentru scene cu contrast mare).
am mai auzit de revelatori in 2-3.. mai multe bai. cum vine treaba cu astia?
diafine asta cum de tine asa mult? e ceva praf ce se dilueaza in apa si tine asa de mult? e one shot ?
suna promitator. si cu asta poti developa la orice temperatura??
ma gandesc sa iau unul daca imi dai mai multe detalii. am multe delta 100 care trase pe soare..nua rata prea bine.
multumiri
Offline
Ideea revelatorilor īn două băi este cam aşa:
Soluţia A conţine numai agentul (sau agenţii) de reducere, plus ceva conservanţi. Soluţia B conţine unul sau mai mulţi acceleratori.
1. Torni soluţia A īn doză şi o laşi un anumit timp, cu agitaţie medie. Apoi o verşi īnapoi īn sticlă. Filmul a absorbit atīta revelator cīt a putut. Īn acest moment singurul revelator existent īn doză este cel aflat īn emulsie. Fără acceleratori, acţiunea revelatorului este atīt de lentă īncīt o poţi considera inexistentă. Filmul este īmbibat complet cu revelator, dar nu se developează.
2. Torni soluţia B īn doză şi o laşi un anumit timp, cu agitaţie medie. Sub acţiunea acceleratorului, revelatorul din emulsie īncepe să lucreze.
Avantajele sīnt următoarele:
1. Timpul de developare nu mai este critic, cu condiţia să depăşească o anumită valoare minimă. Chiar dacă-l laşi mai mult īn soluţia A, el nu va absorbi mai mult revelator, că nu mai are unde - gelatina nu se umflă la nesfīrşit. Dacă-l ţii suficient cīt să se īmbibe complet cu revelator, orice lungire a timpului nu mai are nici un efect. De asemenea, chiar dacă-l laşi īn soluţia B mai mult decīt trebuie, el nu se va supradevelopa, pentru că nu va avea suficient agent reducător. Singurul agent reducător existent este cel care a apucat să fie absorbit īn emulsie, iar ăla se epuizează şi gata. Nu poţi supradevelopa.
Tot din acelaşi motiv, nici temperatura nu este critică. Filmul absoarbe o anumită cantitate de agent reducător, care nu depinde de temperatură. Īn soluţia B, developarea se produce pīnă la epuizarea agentului existent īn emulsie, indiferent de temperatură.
2. Dat fiind că developarea se produce doar īn limita agentului absorbit de emulsie, zonele luminoase nu se mai "blochează". Fiecare zonă a filmului se īnnegreşte proporţional cu cantitatea de lumină care a atins-o, dar numai pīnă la epuizarea agentului reducător. Orice lungire a timpului nu mai produce nimic īn plus. Rezultă un efect compensator deosebit. E ca şi cum ai avea un maxim de negru posibil, de care nici cea mai supraexpusă zonă de pe film nu poate trece. Zonele luminoase ajung la un maxim de care nu mai trec, īn timp ce zonele de umbră continuă să se developeze.
3. Pentru că soluţia A nu conţine acceleratori, agentul reducător nu se mai oxidează singur īn timp. Ţine ani de zile chiar şi īn sticle umplute doar parţial. Secretul este să ai grijă ca nu cumva să ajungă vreo picătură de B īn A (invers nu contează).
4. Pentru că īn baia A nu se produce nici o developare, soluţia A turnată īnapoi īn sticlă este "curată", adică nu conţine produse secundare ale developării. Deci soluţia A nu se deteriorează treptat cu fiecare film developat, cum se īntīmplă cu revelatorii normali. Nu trebuie să ţii evidenţa filmelor developate.
Dezavantajul este că nu mai poţi controla contrastul. Totul este fixat dinainte şi nu poţi schimba nimic. Merge foarte bine cu scene contrastante, dar dacă ai o scenă foarte ternă şi vrei să măreşti contrastul, nu poţi. Nu se poate face push sau pull.
Alt dezavantaj este că nu poţi face "stand developing" cu el.
Deci nu merge ca revelator unic; trebuie să ai şi unul normal la īndemīnă, pentru orice eventualitate.
Diafine vine sub formă de praf īn pachete pentru un litru (mai exact 950 ml) sau un galon. Timpul este de 3+3 minute la aproape toate filmele, cu excepţia cītorva care au nevoie de 5+5. Īntre 20 şi 30 de grade merge la fel.
Nu toţi revelatorii īn două băi sīnt de genul ăsta. Unii sīnt un fel de hibrid, īn sensul că soluţia A conţine şi un accelerator slab, astfel īncīt o mică parte din developare se produce īn baia A, iar partea mai mare īn baia B. Jonglīnd cu raportul dintre timpul A şi timpul B poţi obţine un oarecare control asupra contrastului. Dar pierzi īn schimb celelalte avantaje, bineīnţeles.
Last edited by VladSoare (04-08-2008 12:41:59)
Offline
multumesc de explicatie. ma gandesc sa iau luna viitoare o cutie.
tu ai lucrat cu asta in mai multe filme? poti sa imi spui cam ce filme ai facut in diafine si cum au iesit comparativ cu altele. vad pe site ca se dau anumite filme.. ma gandesc ca alea sunt recomandate? de ex fp4, hp5 (la 800??la push?) t-max si plusx. ultimele 2 as fi curios daca ies mai bine ca in hc110 sa zicem. si eventual un delta 100. cu asta am o mare dilema/problema. am luat un set mare din state si nu gasesc un revelator care sa-mi placa pt el. id11 nu am incercat dar cum nu trag un film pe luna mi se va cam expira acolo. si am auzit ca id11 e asemanator cu fomadon P care nu prea imi place. desi inca nu am reusit sa stabilesc poate timpul bun.
Offline
N-am īncercat personal Diafine. De ăsta ştiu doar din auzite.
Cu ani īn urmă, la curs, m-am jucat cu un revelator īn două băi. Dacă-mi amintesc bine, era derivat din D23, adică o formulă simplă, numai metol şi sulfit. Nu prea mai ţin bine minte, mi se pare că īn soluţia A se punea mai puţin sulfit decīt īn D23-ul normal, apoi soluţia B conţinea un alt accelerator, īnsă nu mai ştiu care. Să fi fost carbonat de sodiu? Nu mai ştiu, trebuie să caut notiţele de-atunci...
Ăsta era din categoria a doua, adică ceva developare se producea şi īn baia A, iar durata de viaţă nu era atīt de lungă. Nici nu era chiar atīt de independent de temperatură ca cei din prima categorie, deşi eu la vremea aia nu aveam termometru şi nu-mi băteam capul cu asta.
Mă tot bate gīndul să īncerc şi eu un Diafine, dar īn ultimul timp am stat cam prost cu bugetul şi de fiecare dată cīnd am luat ceva de la Maco am preferat să folosesc cei 20 de euri pe ceva mai util: filme, hīrtie... Dar la următoarea comandă poate reuşesc să iau şi un Diafine. Poate ne unim ca să īmpărţim costul transportului.
Offline
m-am documentat si eu putin despre el. unii spu n ca are granulatie fina.. alti (putin mai multi la nr) spun ca ar avae granulatie mai mare.
se mai zice ca da rezultate deloc bune in trix, plusx, etc si la fel si in delta 100. nu stiu daca sa mai iau pt ca momentan am numai delta in frigider, 2-3 foma ce merg bine in r09 si prin septembrie-oct vreau sa iau niste trix, plusx din state. deci cam doar filmele in care nu e recomandat
ma gandesc sa iau un HC110 care mi-a placut ce rezultate da.
daca reusesc sa ma scap intre timp de deltaurile ce le mai am.. o sa iau si alte filme din state si atunci as putea lua si diafine. cu transportul ar fi o problema, eu fiind in cluj. ar trebui sa impartim costul total al transportului. dar.. chiar nu mai am nici eu finante acum. doar daca vrei sa cumperi niste delta 100 sau stii cui ii trebuie.
Offline
Nu am lucrat cu filme si nici cu revelatori Foma.
Intrebare: cum arata negativul (densitatea fetei – daca o compari cu capatul voalat – de incarcare)?
Comparati acoperirea acestui negativ cu alt negativ dupa care a-ti scos imagini bune (de preferat acelasi tip de film).
In general, o supradevelopare se vede pe portiunea de film care a stat afara din caseta – privita intr-un bec trebuie sa se vada decit filamentul. Daca nu se vede filamentul becului (60 – 100 w) inseamna ca filmul este supradevelopat. Sigur ca este o metoda empirica (in lipsa unui densitometru), dar cu rezultate destul de bune si pentru persoane mai putin avizate.
Eu m-as gindi si la temperatura revelatorului (cit de exacta este indicatia termometrului). In cazul unei supradevelopari mari nu se pune problema zecimilor de grad – ci la nivelul a 2 -4 grade C. Din experienta mea, in cazul unei diferente de + 10 grade in plus in camera fata de revelator, acesta poate creste in 6 minute cu circa 1 – 1,5 grade (doza de plastic si agitatie modesta).
Repet, este vorba despre tehnica mea de lucru. O agitatie energica desigur va face ca revelatorul sa se incalzeasca mai mult – prin marirea transferului termic.
Nu cunosc compozitia chimica a acestui revelator, dar dupa cum spune producatorul are ca substante revelatoare: phenidon – hidrochinona.
Conform teoriei phenidonul va ridica densitatile mici ale negativului – deci in pozitiv negrul va avea mai multe detalii iar hidrochinona va actiona in zona densitatilor mari ale negativului – ducind la o lipsa de detalii in densitatile mici ale pozitivului. Lipsa metolului – substanta care da acoperire la un negativ, pe cind hidrochinona da contrastul. Sa terminam cu teoria.
Parea mea este ca revelatoarele concentrate nu se pot ridica la un nivel de pretentie ridicat dintr-o cauza foarte simpla – concentratie mica de sulfit de sodiu. Oricine a preparat un revelator a/n cu 100 g/l de sulfit de sodiu a vazut cit de greu se dizolva. Daca il diluezi de 10 ori cit sulfit va mai raminea in solutie?
Varianta cu D 23 (http://membres.lycos.fr/georgegrosu/4%20revelatori.htm) sau D 23 in doua bai (cred ca substanta alcalina este boraxul – ph scazut).
Un film nou aparut care nu da bine in ID11 – D 76 cu siguranta ca are o problema (nu este vorba despre filmul Foma – ci de o chetiune generica). Daca se intimpla ceva cu un film intr-un revelator comun (de tipul concentrat) banuielile sunt in toate directiile.
Parea mea este ca revelatorii ID11 si D 76 sunt mult mai siguri si constanti decit solutiile concentrate.
Pentru imbunatatirea calitatii imaginii a-ti putea incerca sa faceti o slabire suprapoportionala a negativului. Testele sunt necesare.
George
Offline
george.. fara suparare dar mi se pare cam pe langa subiect AMPLA ta teorie.
e o ora destul de tarzie cand citesc acete randuri si.. dupa cateva beri.. integralele mi se par floare la ureche fata de ce spui. poate nu am ajuns la nivelul tau, dar nu ar fi mai spre binele nostru daca ne-am concentra si asupra subiectului fotografic?
fotografii arse sau subexpuse s-au tot facut (a se vedea chiar bresson) si de aceea tot aveau valoare.
eu ieri am marit manual o imagine ce la scanare era perfecta, nici un alb pur , nici un negru pur . griuri frumoase, etc, etc. la marire dintr-o greseala am expus corect zona de interes.. si intamplator (fiind fooarte mult alb in imagine) restul era.. alb. imaginea nu arata deloc arsa. albul acela contribuie la intelegerea imaginii.
cu scuze daca te-am ofensat
Offline
cabalero, nu m-a deranjat comentariul tau – eu credeam ca se discuta ceva despre o posibila supradevelopare a unui negativ a/n???
Daca stau si recitesc ceea ce am scris mai sus – nu imi place nici mie – nu este suficiet de explicit si exprimarea este insuficienta pentru a intelege ceea ce vreau sa spun. La tine m-a amuzat chestia cu concentratul asupra subiectului fotografic – dar tu aveai o scuza – bericile.
Te rog sa ma crezi ca nu vreau sa fiu rautacios cu tine.
Am dat peste unele trimiteri la developarea in D 23 in doua bai.
http://www.largeformatphotography.info/twobath/
http://unblinkingeye.com/Articles/DD-23/dd-23.html - cu imagini
Uitati cit de bine este rezolvata problema aici: http://unblinkingeye.com/Articles/DD-23/L5/l5.html. Imi pare rau ca nu merge linkul dar puteti intra de la cel de mai sus unde este imaginea cu fereastra (ultima imagine).
Eu fotografia o vad ca avind doua laturi: una artistica si una tehnica.
Partea tehnica trebuie sa sustina exprimarea artistica cit mai bine.
Pentru a nu da impresia ca vreau sa declansez o polemica tin sa ma opresc aici.
Cabalero, daca esti din Bucuresti si vrei sa iti developez un film a/n – fara nici un fel de obligatii – cum stiu eu, poate reusesc sa te conving ca stiu si un pic de practica la prelucrarea filmelor.
George
Last edited by george_grosu (16-08-2008 16:31:28)
Offline
da.. se putea zice ca e un negativ supradevelopat.. dar expus total gresit.. nu cred ca puteai scoate ceva prea bun din el oricum il developai.
nu prea intelegeam cele spuse de tine, dar daca ai putea sa ma ajuti cu niste metode de developare in 2 bai.. stiu ca sunt pe net.. dar de obicei nu am rabdare sa citesc pagni intregi de teorii, curbe si coeficienti. daca imi zice cineva ca a facut filmul cutare in revelatorul cutare.. e mult mai bine.
cochetez si eu de ceva vreme cu developarea in 2 bai. inca nu am facut-o niciodata. am auzit ca la filmele inguste nu se obtine mare lucru. sistemul lui Ansel Adams de developare, impreuna cu zone system nu da rezultate pe o rola de film de 35mm/26 pozitii. (ori format mediu inca nu am)
dar as fi curios sa developez si un film ingust in 2 bai. am auzit de diafine, dar am citit ca nu da rezultate prea bune in ilford delta 100 (ori alte filme nu am momentan).
m-ar interesa un revelator ce sa dea rezultate bune in: delta 100, trix, plusx, fp4. nu neaparat acelasi revelator pt toate.
nu sunt din bucuresti, dar daca imi spui ce revelator folosesti, incerc sa il gasesc pe undeva.
Offline
cabalero, eu te sfatuiesc, daca doresti sa iti developezi tu personal filmele sa incepi sa citesti despre sensitometrie – nici un bun fotograf nu poate sa fie fara o baza solida despre sensitometrie. Este buna si la fotografiere – dar este obligatorie pentru o buna prelucrare a filmelor. Daca efortul ti se pare prea mare si vrei sa te axezi numai pe partea de expunere – artistica – si aici o sa ajungi mai tirziu sa simti nevoia de a citi cite ceva despre …Pentru developarea filmelor in acest caz este bine sa iti gasesti pe cineva pe aproape si in care sa ai incredere ca iti prelucreaza bine. Daca tot timpul stai si gasesti vinovati nu o sa poti sa avansezi in fotografie. Cind ai o problema – primul pe care sa il suspectezi trebuie sa fi tu. Nu ai fost suficient de intelept ca sa nu ii lasi pe ceilalti sa greseasca. Este un alt mod se a aborda viata.
Nu vreau sa incep cu teoriile iar, cum zici tu, dar fara o buna baza teoretic nu poti sa construiesti ceva solid si sanatos. Trebuie sa incepi cu lucrurile fundamentale din fotografie, notiunile de baza – si dupa aia lucrurile incep sa se lege. Probabil ca sunt pe aici pe forum studenti sau fosti studenti de la imagine care sa iti zica cam ce studiaza pe acolo.
Ca sa incerc sa te ajut asa de la distanta, eu iti sugerez sa incerci prima data cu revelatorul Kodak D 23 (vezi trimiterile de mai jos). Eu l-am folosit si mi se pare ca lucreaza destul de compensator. Incercarea cu developarea in doua bai las-o pe mai tirziu cind prinzi ceva experienta.
Nu schimba tipurile de filme des. La inceput sa lucrezi pe 1 – 2 tipuri de filme ca sa poti sa tragi o concluzie.
http://www.digitaltruth.com/store/cart/ … p-339.html
Succes,
George
Last edited by george_grosu (17-08-2008 17:27:03)
Offline
imi procesez singur filmele dar nu de atat de mutla vreme incat sa spun ca am macar putina experienta.. momentan inca incerc sa gasesc o combinatie film/revelator pe placul meu. s-ar putea sa o fi gasit, desi nu am lucrat inca cu plusx si trix in hc110.
sunt perfect de acrod cu ce zici. la un moment dat ai nevoie de cunostiinte tehnice solide ca sa pui in practica o idee foto, fie ea artististica fie comerciala. am ajuns in punctul in care am tot felul de idei mai ciudate sau interesante de fotografii dar nu le fac pt ca ba as vrea un aparat pe film mediu, ba as vrea un blitz extern macar, ba nu am gasit inca un film care sa zic ca "DA" cu asta lucrez...si altele..
voi incerca sa-mi aduc o punga doua de D23 din state lunile astea.
multumesc pentru ajutor.
Radu
Offline
Nu sīnt de acord că senzitometria ar fi esenţială pentru orice fotograf. Este o disciplină interesantă, care are ceva aplicaţii practice, dar de aici pīnă la a o declara indispensabilă este cale lungă.
E ca şi cīnd ai spune că nu poţi fi un şofer bun decīt dacă ştii să desfaci cutia de viteze şi s-o repari singur. Sīnt de acord că trebuie să ai ceva noţiuni de mecanică, dar īn limite rezonabile.
La urma urmei, o mulţime de fotografi mari n-au avut habar de tehnică. Cartier-Bresson, Capa şi alţii ca ei nu-şi băteau capul cu expunerea, iar negativele lor erau mizerabile din punct de vedere tehnic, norocul lor fiind că aveau laboranţi excelenţi. Nu spun că aşa e bine, dar acuma nici să nu cădem īn extrema cealaltă şi să punem calul īnaintea căruţei.
Supraevaluarea senzitometriei şi a sistemului de zone īi poate da unui īncepător impresia că developarea filmelor este o chestiune de fizică nucleară pentru care-ţi trebuie două facultăţi şi un doctorat. Nici vorbă! Developarea unui film alb-negru este simplă şi o poate face oricine, dacă īnţelege cīteva principii elementare.
Radu, diferenţele dintre filme şi revelatori sīnt foarte subtile. Foarte, foarte subtile. Teoria e bună īn laborator, dar īn viaţa de zi cu zi nu te vei uita niciodată cu microscopul la un negativ şi nici nu vei fotografia grile cu liniuţe şi cerculeţe. De exemplu, se spune că Rodinalul ar trebui evitat pentru că dă granulaţie mare. Prostii. Am developat personal Tri-X īn R09. Din 6x7, la 24x30 nu se vede nici un pic de granulaţie, iar la 30x40 trebuie să te uiţi de la 5cm ca s-o vezi, şi doar īn anumite zone. Iar la măriri mai mari s-ar vedea granulaţia chiar şi cu alţi revelatori. Granulaţia este a Tri-X-ului, nu a Rodinalului. A, că unii revelatori fac o şmecherie ca să mai mascheze un pic problema (īn detrimentrul clarităţii, īnsă) iar Rodinalul n-o face, asta este cu totul altceva.
Teoria e bună, dar nu īn exces.
Dacă o anumită combinaţie film/revelator nu-ţi place, sīnt dispus să pariez că nu-i nici din cauza filmului şi nici din cauza revelatorului, şi nici a combinaţiei lor. Ai ales Delta 100. Bun. E un film bun. Rămīi la el deocamdată. Sau alege altul dacă vrei, nu contează, important este să alegi unul şi să rămīi la el. Alege un revelator de uz general, preferabil unul cīt mai confortabil cu putinţă: HC-110 sau Rodinal/R09. Ambii sīnt excelenţi; nu lăsa pe nimeni să te convingă de contrariu.
D23 nu-i bun ca revelator general, īţi va trebui ceva pe līngă el. D23 e moale, e bun īn situaţii foarte contrastante, īn soare foarte puternic cu umbre negre, sau dacă ai greşit setarea bliţului şi ai dat prea tare. Dar cu scene medii sau terne nu-i bun. Plus că nu poţi face push cu el, nu poţi experimenta sistemul de zone. Nu-i rău D23-ul, dar trebuie să mai ai şi altceva la īndemīnă. Or ca īncepător nu e bine să te joci cu doi revelatori deodată.
ID-11 şi D76 sīnt buni pentru uz general, dar scumpi şi incomozi. ID-11 face zece filme dintr-un litru. D76 face numai patru filme pe litru. După fiecare film trebuie să compensezi după o formulă aproximativă (şi atunci de ce naiba te mai chinui cu senzitometria?). Trebuie să-l prepari din praf, cu cel puţin o zi īnainte de folosire. Mai mare daraua decīt ocaua. Şi pentru ce? Pentru că iese granulaţia un pic mai fină dacă analizezi filmul la microscop?
Dacă granulaţia e problema, iei un film tehnic. Dacă vrei viteză, iei un Delta 3200 şi īnveţi să trăieşti cu granulaţia. Simplu. Granulaţia e a filmului, nu a revelatorului. Unii revelatori o mai maschează un pic, ce-i drept, dar problema tot la nivelul filmului rămīne.
Īţi recomand să te stabileşti la un film. Alege īn funcţie de viteza care-ţi trebuie (bazată pe stilul tău de fotografiere), de preţ, de preferinţele personale īn materie de marcă şi de orice alte criterii mai ai tu. Nu contează dacă te stabileşti la Tri-X sau HP5 (dacă vrei 400 ASA) sau la FP4+, Plus-X, Foma 100 (dacă vrei 100 ASA), etc. Toate sīnt excelente. Alege unul, umple-ţi frigiderul cu el şi trage numai cu el.
Apoi alege un revelator de uz general, ieftin şi comod. Recomandările mele sīnt HC-100 şi R09/Rodinal. Ambele sīnt excelente, indiferent de ceea ce zic partizanii altor revelatori. Alege unul şi foloseşte-l numai pe el.
Pe urmă vezi cum ies pozele. Dacă nu-ţi plac, mai ajustezi diverse variabile: timpul, diluţia, expunerea, etc. Sigur, absolut sigur, vei putea obţine rezultate bune cu combinaţia respectivă; trebuie doar să găseşti reţeta. Schimbīnd revelatorul după fiecare nereuşită nu ajungi nicăieri.
Last edited by VladSoare (18-08-2008 11:02:55)
Offline
da.. am lucrat ceva pe delta 100. am luat 50 din state (desi am mai si dat din ele). in hc110 au iesit.. chiar nasol. constrast, granulate (si chiar vizibil pt un film de 100 iso). am icnercat apoi in fomadon P la care inca nu am ajuns la un timp optim de developare..dar rezultatul a fost mai bun. am incercat apoi sa-l trag la 50 iso si developat in R09 si arata absolut incredibil. deci pe capitloul asta mi-am gasit filmul revelatorul preferat..dar la 50 iso. ceea ce e ok ca de multe ori cand aplic asa sensibilitate mica trag de pe trepied, pe lumina si obiecte statice. dar chiar arata excelent in combinatia asta.
acum.. pt peste 100 iso sincer am incercat mai multe ilforduri in hc110 si toate au aratat groaznic. si foma a iesit mai bine in el. delta 400 putin mai bine. hp5 un dezastru. timpii erau buni.. ma refer ca au iesit f contrast, granulate excesiv. lucruri care au zis ca au patit si altii care au icnercat maai multe metode (mai putina agitatie, mai putin/mult timp..)
acum astept sa vad cum ies filmele kodak in hc110. ma gandesc ca cel mai bine. fiind filmul si revelatorul facut de ei..
exemplu de delta 100@50 in R09 (10 min) 1+40:
si un crop
dupa cum vedeti mai am o problema. haloul acela de la scanare. pana acum la ilford nu prea aparea (tras la 100) doar la foma. acum imi apare.
ma gandesc sa dau cu un marker ff subtire pe zona dintre cadre. si daca acopar p utin din cadru, sigur e mai p utin decat zona de halou de la scanare.
Offline
Dacă a ieşit contrastul prea mare, trebuie să reduci timpul. Dacă timpul scade prea mult, atunci umbli la diluţie. HC-110 are o proprietate foarte interesantă: merge īntr-o gamă foarte largă de diluţii, iar timpul este proporţional cu diluţia (adică diluţie dublă īnseamnă timp dublu).
Dacă la fiecare rezultat prost schimbi revelatorul sau filmul, sau pe amīndouă, o să te īnvīrţi īn jurul cozii mult timp.
Ca să apreciezi cum trebuie granulaţia, filmul trebuie tipărit īn laborator, pe hīrtie fotografică. Scanarea nu-i concludentă. Granulaţia pe care o vezi la scanare te păcăleşte, depinde mult de calitatea scanerului, a softului şi a operatorului.
Dacă reuşesc să mă mobilizez diseară (şi dacă nu uit) o să īncerc să scanez nişte poze 24x30 făcute din FP4+, Foma 100/200 şi Tri-X, atīt cu HC-110 cīt şi cu R09. Să vezi că n-au nici contrast prea mare, nici granulaţie.
Timpii şi diluţiile date de producător sīnt doar nişte aproximări. Porneşti de la ele şi ajustezi. Dacă nu merge din prima, nu-i nevoie să treci la altă combinaţie. Am povestit mai demult de Foto-magazin cum se testează un film, o să caut linkul.
Edit: aici
Last edited by VladSoare (18-08-2008 11:21:28)
Offline
intradevar am observat si eu , abia acum diferentele mari intre scanare si aparat de marit. am avut niste poze unde in partea de unde batea lumina la scanare mi-a iesit gri f bun, deloc ars. si nu ma refer la gri de 5%.. la marit.. nu am facut testele pe zona mai lumina ci pe o zona de langa.. dar cam la aceasi intensitate. si a iesit alba zona luminata. ok.. am gresit si eu.. dar diferenta de griuri la scanare intre zona arsa si zona unde am facut eu testul de expunere era infima. diferenta pe print enorma. iar acea poza, care la scanare a iesit perfect, fara zona arse sau negre pur, la marire trebuie sa fac masti din carton acum.
ciudat.
Offline